Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a instruit circa 13.500 de studenți din toate instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova în cadrul cursului obligatoriu „Etică și Integritate Academică”. Activitatea este parte a reformelor asumate prin Planul de creștere pentru 2025 - 2027. Inițiativa se înscrie într-un efort mai larg al MEC de a combate plagiatul, fraudele academice și corupția din mediul universitar. Programul a fost implementat atât în universitățile publice, cât și în cele private.
Cursul, cu o durată de opt ore, structurat în patru module, a fost predat în perioada 27 noiembrie - 24 decembrie 2025 și a vizat studenții de la ciclul I - licență. Cei mai mulți participanți au fost înregistrați la Universitatea de Stat din Moldova (3615 studenți), Universitatea Tehnică a Moldovei (3420 de studenți) și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (2640 de studenți).
Disciplina „Etică și Integritate Academică” a fost elaborată pe baza unei curricule aprobate de MEC și a inclus prelegeri, studii de caz din mediul academic, exerciții practice de citare și detectare a plagiatului, jocuri de rol și simulări privind raportarea faptelor de corupție etc. La final, studenții au susținut patru teste-grilă, câte unul pentru fiecare modul, concepute pentru a evalua înțelegerea și aplicarea principiilor de integritate academică.
MEC anunță că disciplina „Etică și Integritate Academică” va fi disponibilă și online, într-un format hibrid, prin platforma Moodle a programului „Clasa Viitorului”, precum și prin platformele educaționale ale universităților.
„În contextul extinderii utilizării inteligenței artificiale, universitățile trebuie să-și adapteze mecanismele de monitorizare, păstrând însă accentul pe gândirea critică și autenticitate. Integritatea academică rămâne o condiție esențială pentru credibilitatea studiilor universitare și pentru formarea viitorilor profesioniști”, susține Adriana Cazacu, secretar de stat la MEC.
Un studiu național privind integritatea academică în universitățile din Republica Moldova, realizat în anul 2025 arată că atât studenții, cât și cadrele didactice consideră drept foarte grave practicile precum prezentarea unor lucrări realizate de alte persoane ca fiind proprii, asumarea autoratului asupra lucrărilor generate integral de inteligența artificială, mita pentru note sau promovarea și hărțuirea sexuală.
Comparativ cu 2024, a fost constatată o creștere a gradului de inacceptare față de fraudele academice clasice, semn al consolidării unei culturi a intoleranței față de aceste comportamente. În același timp, utilizarea inteligenței artificiale pentru scrierea tezelor sau generarea de idei fără indicarea clară a contribuției acesteia este percepută cu mai multă toleranță, în special de către studenți, ceea ce indică nevoia unor reguli mai clare și mai bine comunicate.
Studiul arată că practicile considerate mai frecvente sunt copiatul, favoritismul în evaluare și utilizarea neetică a inteligenței artificiale, în timp ce cazurile de mită, vânzare a tezelor sau hărțuire sexuală sunt percepute ca fiind foarte rare, dar nu inexistente.
Conform rezultatelor studiului, studenții raportează cel mai frecvent favoritismul aplicat de către cadrele didactice în procesul de evaluare al studenților (19% afirmă că s-a întâmplat cu siguranță). La polul opus, cel mai des studenții consideră că hărțuirea sexuală a cadrelor didactice de către studenți și hărțuirea sexuală a studenților de către cadrele didactice nu s-a întâmplat cu siguranță (86%, respectiv 83%). Totodată, 9% dintre studenți cunosc cazuri de cumpărare de teze de licență sau master, 7% au declarat că s-au întâmplat cazuri de oferire de mită pentru notă sau promovarea anului de studii. Studiul a fost efectuat de Magenta Consulting în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, finanțat de Banca Mondială.
