Ministerul Educației și Cercetării

Guvernul Republicii Moldova
A A A
Interviul ministrului educaţiei, Mihail Şleahtiţchi, pentru Revista "NOI"
20/09/2011 - 13:54
— Stimate Domnule Ministru, de trei ani se tot vorbeşte de noul Cod al Educaţiei. Ce semnifică acesta şi cînd va fi aprobat de Parlament?

 

— Proiectul Codului vine cu o nouă abordare a doctrinei educaţionale şi a misiunii sistemului de învăţămînt prin modernizarea acestuia în contextul politicii de integrare europeană şi de aderare la Convenţia de la Bologna. Documentul are drept obiective de bază: constituirea unui sistem de învăţămînt de calitate, capabil să influenţeze dezvoltarea durabilă social-economică a ţării; construirea unui sistem de învăţămînt apt să concureze pe plan european şi internaţional; valorificarea adecvată a statutului cadrului didactic şi managerial în societatea postindustrială; asigurarea priorităţii învăţămîntului într-o societate deschisă spre schimbare.

— Nici fostele guvernări, nici actuala guvernare nu acordă atenţie maximă educaţiei şi învăţămîntului. Mai mult: au fost închise o bună parte dintre grădiniţe, gimnazii, licee, colegii... Dar cu ce ne vom alege peste 5-10-15 ani? 

— Constatăm că, în perioada 1992 — 2000, în Republica Moldova au fost închise peste 800 de grădiniţe. Totodată, în ultimii cinci ani au fost redeschise circa 250 de grădiniţe, au fost create 40 de centre comunitare, ce prestează servicii educaţionale pentru preşcolari. În baza Proiectului ”Educaţie pentru toţi — Iniţiativă de Acţiune Rapidă”, susţinut de Fondul Catalitic, au fost renovate 50 de grădiniţe şi 16 centre comunitare, au fost dotate cu echipament 512 grădiniţe (patru din fiecare zece instituţii preşcolare), au fost create trei grădiniţe incluzive. Actualmente, în dezavantaj, mai ramîn 230 de localităţi care nu oferă servicii educaţionale pentru preşcolari. De aceea Ministerul Educaţiei, în comun cu Banca Mondială, UNICEF, caută posibilităţi de creare a acestor servicii.

Prin închiderea gimnaziilor, a liceelor, nu punem accentul pe economii financiare în educaţie, ci pe eficientizarea utilizării alocaţiilor financiare după modelul ”banii urmează elevul”. În context, vor fi create şcoli de circumscripţie, spre care vor merge copiii din localităţile vecine, unde astăzi există un număr insuficient de elevi şi cadre didactice de specialitate pe discipline în şcoală. Şcolile de circumscripţie vor dispune de condiţii mai bune pentru a oferi un învăţămînt de calitate, printr-un număr suficient de elevi şi cadre didactice la disciplinele de studii, prin dotarea cu terenuri sportive, cantine, săli de sport, săli de calculatoare, prin asigurarea condiţiilor igienice adecvate etc.

— Domnule Ministru, în prezent în ţara noastră se construiesc noi blocuri de învăţămînt?

— Nu se construiesc, deoarece capacităţile de proiect ale instituţiilor de învăţămînt existente nu sînt utilizate la maximum.

— Acum două decenii, pentru elevii din Parcani, Şoldăneşti, a fost ridicat un nou edificiu cu două niveluri, însă lucrările, pe ultima sută de metri au rămas îngheţate pînă azi; elevii continuă să înveţe într-o şcoală mică, întunecoasă şi veche de 200 de ani. Mai mult decît atît — tot de douăzeci de ani, în subsolul şcolii zace şi putrezeşte mobila nouă procurată pentru viitorul bloc de studii...

— Problema dată este de competenţa administraţiei publice locale din Şoldăneşti. În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei a intervenit către Guvern şi Ministerul Finanţelor, în scopul alocării surselor financiare necesare pentru finalizarea edificiului, pentru ca elevilor din Parcani să le fie asigurate condiţii bune pentru desfăşurarea procesului de studii.

— Vă rog să Vă amintiţi de anii Dvs. de şcoală. Fiind elev, luaţi note mari la toate disciplinele? Care a fost obiectul Dvs. preferat?

— Am fost eminent. Am fost setos de a face carte serioasă. Mi-au plăcut în mod deosebit fizica, geografia, biologia şi chimia. M-am implicat activ şi în activităţile extracurriculare.

— Cine Vă îndemna mai mult la carte — mama sau tata?

— Ambii, în egală măsură.

— Care sînt sfaturile pe care Vi le dădeau mai des părinţii Dvs.?

— Să fac carte pentru a fi competent în relaţiile mele cu lumea din jur şi să am grijă în permanenţă de condiţia mea morală.

— Se întîmpla să lipsiţi de la ore ori să întîrziaţi?

— Au fost puţine cazuri cînd am întîrziat, din motive obiective şi subiective. De regulă, mi-am făcut cinstit datoria faţă de şcoală, dar şi faţă de părinţii mei, care aşteptau să înregistrez rezultate bune.

— Ce obişnuiaţi să mai purtaţi în ghiozdan, în afară de manuale, caiete, rechizite şi pachetul cu mîncare?

— Un aparat de radio cu tranzistori. În pauze îl deschideam pentru curiozitatea de a afla noutăţile din ţară şi din lume.

— Ce carte V-a impresionat în mod deosebit în anii de şcoală?

— Călătoriile extraordinare ale lui Jules Verne.

— În perioada sovietică eraţi obligat să studiaţi şi literatură ideologizată, de mîna a doua. Cum reacţionaţi?

— Eram la o vîrstă cînd nu conştientizam nocivitatea acestor discipline. Erau teme obligatorii şi trebuia să le studiez în egală măsură ca şi pe celelalte obiecte, chiar dacă nu îmi era totul la inimă.

— Spuneţi-ne, Vă rog, în ce probleme nu Vă înţelegeaţi cu profesorii?

— Nu am avut asemenea probleme.

— Ce ocupaţii aveaţi în anii de copilărie şi de adolescenţă în afara programei şcolare?

— Sport, lecturi, lecturi şi lecturi.

— Aţi scris poezii în adolescenţă?

— N-am scris.

— Dar aţi avut un jurnal intim?

— Am avut un jurnal intim, dar rămîne intim şi pînă azi.

— Care e cea mai importantă menţiune pe care aţi primit-o vreodată în anii de şcoală?

— Diplomele de laudă după fiecare an de studii şi cadourile, inclusiv din partea părinţilor.

— Cînd şi de către cine s-a îndrăgostit pentru prima dată elevul Mihail Şleahtiţchi?

— Am avut doar simpatii, nu pot să spun că a fost vorba de o dragoste.

— Revenim la ziua de azi. Notele de la sesiunea de BAC din acest an au fost mai mici ca în anii precedenţi. Au fost mai slabe cunoştinţele absolvenţilor sau examinatorii au manifestat mai multă exigenţă?

— Reuşita şcolară după sesiunea de examinare, mă refer la examenele de bacalaureat 2011, se încadrează pe dimensiunea notelor de 6 (şase) şi 7 (şapte) ale scalei de notare valabilă pentru Republica Moldova. Cred că este o stare de fapt care radiografiază situaţia din învaţămîntul preuniversitar. Nu trebuie să excludem nici schimbările de mecanisme evaluative pe care le-am operat în examenele din anul curent şi care au condus, în ultima instanţă, la acreditarea unei realităţi credibile: rocada specialiştilor angajaţi în comisii republicane, desemnarea preşedinţilor acestor comisii în mod public, prin tragere la sorţi, în dimineaţa fiecărei zile de examen, instituirea unei comisii de reverificare a lucrărilor care au întrunit punctaj maxim şi minim etc.

— În acest an, la examenele de absolvire au fost depistate mai multe sau mai puţine cazuri de copiere şi de fraude în comparaţie cu alţi ani?

— Fenomenul de copiere a fost prezent anul acesta prin diverse metode: copiuţe, culegeri de subiecte, broşuri cu anumite rezolvări, utilizarea telefoanelor mobile, a aparatelor foto şi chiar a staţiilor de recepţie-emisie. Precizez că în doar două zile de examene au fost ridicate 56 de telefoane mobile şi identificaţi 15 profesori supraveghetori, examinatori, care s-au dovedit a fi implicaţi în respectivele scheme de influenţare a evaluării. Atitudinea noastră a fost pe potrivă şi, în consecinţă, Comisia Naţională de Examene a luat anumite decizii de sancţionare.

— Nouă luni ne despart de următorul BAC, dar liceenii, în cea mai mare parte acei din clasa a XII-a, se îngrijorează şi se interesează de noile condiţii şi modificări la BAC-ul 2012...

— Cu siguranţă, Bacalaureatul 2012 se va axa pe curriculumul şcolar studiat realmente, la clasă, de către absolvenţii treptei de liceu. În acest sens le-aş sugera să aibă o atitudine cît se poate de serioasă la asimilarea materiei de studiu. Vor exista şi anumite modificări de procedură, pe care toţi candidaţii şi părinţii acestora le vor cunoaşte la momentul potrivit. În curînd ministerul va purcede la perfectarea metodologiei de examinare pentru sesiunea 2012, care va fi realizată de o manieră transparentă, cu participarea reprezentanţilor tuturor actorilor implicaţi şi cu informarea operativă şi adecvată a candidaţilor. Prioritar în regulamentul de examene 2012 va fi obiectivul ce vizează credibilitatea rezultatelor şcolare, responsabilizarea factorilor decidenţi, transparenţa în procesul evaluativ şi eliminarea factorilor coruptibili.

— Domnule Ministru, în noul an de învăţămînt se aşteaptă schimbări în curriculumul şcolar?

— Curriculumul şcolar a fost modernizat în anul 2010. Modernizarea curricular-disciplinară constă în descongestionarea materiei de studiu la nivel de conţinuturi şi realizarea demersului educaţional în contextul pedagogiei axate pe competenţe, care va asigura formarea la elevi a unui sistem de competenţe funcţionale, necesare pentru adaptarea la condiţiile în schimbare ale vieţii. Curriculumurile au fost implementate pe parcursul anului 2010 la unele discipline, continuă procesul de implementare la toate disciplinele, conform aceleiaşi ediţii, şi în anul de studii 2011-2012.

— Nu o singură dată am auzit atît de la elevi, cît şi de la cadrele didactice, că în ţara noastră e prea complicată programa de învăţămînt în instituţiile preuniversitare... Aşa să fie?

— Ministerul Educaţiei, posedînd informaţia despre caracterul suprasolicitant al programelor şcolare în instituţiile preuniversitare, a recurs la ideea trecerii de la învăţămîntul axat pe obiective la învăţămîntul axat pe competenţe, anume prin descongestionarea volumului materiei de studiu, astfel contribuind la scăderea gradului de complexitate al programelor şcolare.

— E în creştere numărul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă peste hotare şi rămaşi pe seama rudelor şi a vecinilor. Ministerul Educaţiei a elaborat vreo strategie în acest sens? Cît de profund se pune la minister problema cultivării bunelor maniere?

— Cu regret, se constată faptul plecării unor copii cu părinţii lor peste hotare sau al rămînerii pe seama rudelor şi a altor persoane apropiate. Ministerul Educaţiei, prin competenţa sa, este obligat, de comun acord cu APL, să asigure şcolarizarea obligatorie a copiilor cu vîrsta de 7-16 ani, indiferent de statutul şi starea lor socială. Totodată, Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu Ministerul Sănătăţii, cu Ministerul Finanţelor întreprind mai multe măsuri pentru a susţine numărul de copii în instituţiile de învăţămînt, prin acordarea de indemnizaţii unice privind pregătirea către şcoală, prin scutirea de taxe la închirierea manualelor şcolare pentru copiii din familii socialmente vulnerabile, alimentaţia gratuită a tuturor elevilor din clasele I-IV şi a celor din clasele V-IX din familii socialmente vulnerabile ş.a. Cu referire la cultivarea bunelor maniere, Ministerul Educaţiei acordă o atenţie deosebită, orientată prin prin prisma tuturor disciplinelor de studii în procesul educaţional, la orele de dirigenţie. În mod special, se pune accent în cadrul disciplinei Educaţie civică, modulul ”Omul-fiinţă socială”, clasele V-XII.

— În bibliotecile şcolare rămîne a fi modest numărul cărţilor şi al periodicelor pentru copii şi adolescenţi. Se întreprinde ceva în această privinţă?

— Asigurarea bibliotecilor şcolare cu carte aparţine autorităţilor publice locale, care obligatoriu planifică în fiecare an achiziţia de carte artistică, metodică şi de referinţă. Ministerul Educaţiei asigură bibliotecile şcolare cu manuale şi cu carte artistică cu titlu de donaţie. În anul 2010, bibliotecile şcolare au fost dotate cu 18650 de cărţi sau 23 de titluri de literatură artistică (B.P. Haşdeu, I. Creangă, I. Slavici I.L. Caragiale, G. Coşbuc ş.a.) şi 4 titluri de carte ecologică (6000 de exemplare, cîte un set pentru fiecare bibliotecă). Pentru anul 2011, de asemenea este planificată achiziţia colecţiei Literatura din Basarabia în secolul XX pentru fiecare bibliotecă şcolară.

În epoca tehnologiilor informaţionale, a crescut cerinţa utilizării informaţiei în format electronic, iar generaţiile tinere preferă aceste surse infodocumentare. De aceea dotarea bibliotecilor şcolare cu echipamente electronice, cu soft de bibliotecă specializat şi cu posibilitatea de conectare la internet devine o condiţie obligatorie.

— În toate instituţiile de învăţămînt există cantine, la care copiii se pot alimenta?

— Se realizează alimentaţia gratuită integral a elevilor claselor I-IV şi a elevilor claselor V-XII din instituţiile preuniversitare din partea stîngă a Nistrului şi din municipiul Bender, subordonate Ministerului Educaţiei, parţial a elevilor claselor V-XII din familii socialmente vulnerabile.

— Menţineţi relaţii de colaborare cu ministerele omoloage din România şi din alte ţări? Se face schimb de experienţă?

— Dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor de colaborare în domeniul educaţiei cu statele lumii este una din priorităţile în plan extern ale Ministerului Educaţiei. Actualmente implementăm circa 50 de tratate internaţionale în domeniu atît la nivel bilateral, cît şi în cadrul unor platforme multilaterale (internaţionale şi regionale) de cooperare.

Tradiţional dezvoltăm relaţii de colaborare cu România, Ucraina, Federaţia Rusă, Republica Bulgaria, Republica Turcia, China etc. Mai recent priorităţile colaborării în plan extern se orientează, în special, către statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, în ultimii ani au fost semnate şi se implementează tratate internaţionale în domeniul educaţiei cu Belgia, Republica Elenă, Cehia, Slovacia, Polonia. Există platforme educaţionale de cooperare cu Franţa (Alianţa Franceză), Germania (Programul DAAD), SUA şi alte state.

Evident, cadrul legal de dezvoltare a acestor relaţii include schimbul de experienţă, vizite de studii şi documentare, susţinerea cooperării interuniversitare, promovarea proiectelor de cercetare ştiinţifică; mobilitatea academică şi multe alte elemente care îi asigură Republicii Moldova accesul la valorile academice, culturale şi istorice ale statelor lumii, precum şi participarea la edificarea spaţiului european al învăţămîntului superior în spiritul principiilor Procesului Bologna.

— Domnule Mihail Şleahtiţchi, în prezent aveţi timp pentru lectură, teatru, concerte, întîlniri cu prietenii şi rudele?

— Îmi vine foarte greu să-mi croiesc timp pentru toate chestiunile pe care le-aţi enumerat. Rămîne a fi un vis de aur pentru teatru, concerte, prieteni...

— Păşiţi pragul bisericii doar cu ocazii de botez, cununie, înmormîntare sau mai des?

— Mai des.

— Ce le doriţi cititorilor noştri în noul an de învăţămînt?

— Întrucît revista NOI poartă un titlu generalizator şi semnificativ în raport cu ideea de echipă cooperantă foarte importantă, de altfel, pentru sistemul educaţional în realizarea standardelor axate pe calitatea instruirii şi pe conceptul de şcoală prietenoasă copilului, le-aş dori să insiste pe omniprezenţa spiritului sănătos de echipă. Să fie expeditivi atunci cînd e vorba despre utilitatea informaţiilor pentru congenerii lor şi să ia atitudine adecvată faţă de iniţiativele cu rol de schimbare la faţă a învăţămîntului naţional.

 

A dialogat — Valerie VOLONTIR 

petitii