Privind participarea delegației Republicii Moldova la Conferinţa Miniştrilor Europeni, responsabili de educaţie în cadrul Procesului Bologna
Conferinţa ordinară a Miniştrilor Europeni, responsabili de educaţie în cadrul Procesului Bologna a avut loc la București, România, în perioada 25-27 aprilie 2012. Evenimentul s-a desfășurat în Palatul Parlamentului.
Conferința a fost organizată de către Consiliul Europei, Grupul de lucru al Procesului Bologna (Bologna Follow-Up Group), Comisia Europeană în cooperare cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului din România.
La Conferință au participat delegații din circa 50 de țări, membre ale Spațiului European al Învățămîntului Superior dar și din afara acestuia, precum: SUA, Canada, Argentina, Australia, Africa de Sud.
Delegaţia Republicii Moldova la eveniment a fost prezentată de:
- Mihail ŞLEAHTIŢCHI, ministru,
- Ion Bostan, Președintele Consiliului Rectorilor, Rector al Universității Tehnice a Moldovei;
- Andrei POPA, Rectorul Universității de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul;
- Andrei GALBEN, Rectorul Universității Libere Internaționale din Moldova.
Conținuturi:
Conferința a avut drept scop evaluarea rezultatelor obținute în ultimii ani în edificarea Spațiului European al Învățămîntului Superior în contextul obiectivelor Procesului Bologna, precum și a contura viitoarele direcții de acțiune pentru învățămîntul superior european. Delegaţiile guvernamentale internaţionale au fost invitate să participe în dezbateri privind patru aspecte-cheie:
• mobilitatea globală a studenţilor: stimulente şi bariere, echilibru şi dezechilibru;
• abordări globale şi regionale de asigurare a calităţii;
• responsabilitatea publică pentru învăţământul superior şi a învăţământului superior;
• Contribuţia reformelor în domeniul învăţământului superior la procesul de consolidare a angajării absolvenţilor.
Membrii delegației moldave, atît în ședințele în plen, cît și în cadrul atelierelor de lucru, au avut posibilitatea să relateze despre principalele realizări ale învățămîntului superior din țară, axate pe aspectele-chie ale Conferinței.
Conferința a oferit oportunități pentru organizarea unor evenimente/întrevederi adiționale Programului de bază.
Spre exemplu:
Delegația Republicii Moldova a participat la întrevederea cu reprezentanții Comitetului Educație Cultură, Multilingvism și Tineret al UE. În cadrul acestei ședințe statele Parteneriatului Estic au abordat noi dimensiuni de fortificare a cooperării cu Comisia Europeană, în special prin eficientizarea participării la programele/proiectele Comisiei Europene.
În aceeași ordine de idei, menționez eficiența întrevederii miniștrilor educației din țările membre ale Inițiativei de Reformă Educațională în Sud-Estul Europei, fapt ce ne va permite să amplificăm relațiile de cooperare pe această dimensiune regională.
De asemenea, am avut ocazia pentru a întreține discuții, atît la nivel oficial, cît și neoficial cu omologi din alte țări ale lumii în vederea identificării a noi soluții de dezvoltare a cooperării internaționale în domeniul învățămîntului superior.
Desigur, concluziile de bază ale evenimentului au fost expuse în Documentul de fond pentru al Treilea Forum în domeniul Politicilor Bologna precum și în Declarația finală a Forumului.
În Documentul de fond a evenimentului, care este accesibil și pe pagina web a Ministerului Educației și care există și în format electronic la UTM, pot fi regăsite informaţiile generale privind principalele politici şi strategii relevante, actuale și de perspectivă, în domeniul învățămîntului superior european, parte a cărui este și Republica Moldova.
Titlul acestui document, "Crearea şi conectarea spaţiilor de învățământ superior la nivel naţional, regional şi global", a fost ales pentru a reflecta măsura în care alte regiuni ale lumii iau în consideraţie şi implementează agendele regionale, multe dintre care includ, de asemenea, aceleaşi priorităţi tematice. Acest fapt este argumentat și prin participarea a unui număr mare de reprezentanți ale statelor din afara spațiului European al Învățămîntului superior cum ar fi: SUA, Canada, Argentina etc.
Daca ar fi să trecem în revistă principalele concluzii ale Conferinței,
stipulate în Comunicatul de la Bucureşti, constatăm că acestea se regăsesc și pe agenda priorităților Ministerului Educației și, implicit a instituțiilor de învățămînt superior din țară, rezumîndu-se la:
- a oferi un învăţământ superior de calitate pentru toţi, fapt ce ar contribui la dezvoltarea durabilă a statelor lumii,
- a spori ratele de angajare a absolvenţilor;
- a fortifica mobilitatea ca mijloc pentru o învăţare mai bună în Spaţiul European al Învăţământului Superior.
1. În context, menționez că în cadrul Conferinței a fost acordată o atenție prioritară aspectelor ce țin de susținerea și promovarea mobilității academice internaționale. Astfel, în cadrul Conferinței a fost aprobată Strategia de mobilitate 2020 pentru Spațiul European al Învățămîntului Superior.
Strategia încurajează ţările să soluţioneze problemele în acest domeniu, printr-o comunicare bilaterală, în speranţa că mai multe ţări vor reuşi să evite „consecinţele nedorite” ale mobilității, în special cele ce țin de exodul de creieri.
În contextul aceleiași Strategii trebuie să luăm în considerație în activitatea de elaborare a politicilor, atît la nivel național cît și instituțional, de așa aspecte, precum:
- Creșterea numărului de mobilități de scurtă durată – pentru studii, cercetare, stagii de practică;
- ţările membre sunt încurajate să depună eforturi pentru o mobilitate mai echilibrată şi mai bună a Spațiului European al Învățămîntului Superior cu ţări din afara acestuia;
- Dincolo de reflecţiile, în majoritate cantitative, statele din întreaga lume urmează să se orienteze asupra aspectelor calitative privind mobilitatea în Spațiul European al Învățămîntului Superior ( nu neapărat "mai mult", dar, de fapt, studenţii "cei mai buni" din străinătate să aibă acces la sistemele de învăţământ superior ale Europei);
- din punctul de vedere al angajatorilor, se confirmă că experienţele internaţionale de mobilitate academică au un impact pozitiv asupra viitoarei cariere a absolvenţilor, fapt ce o dată în plus accentuează importanța susținerii și promovării acesteia;
- Statele europene sunt încurajate de asemenea să identifice soluții optimale pentru înlăturarea obstacolelor în calea mobilității academice.
Obstacolele cele mai des citate în calea mobilităţii studenţilor internaţionali sunt literalmente aceleaşi în întreaga lume:
• lipsa motivaţiei personale, lipsă calităţii ( programelor de studii, dar, de asemenea, şi studenţilor de "calitate"),
• finanţare insuficientă,
• competenţe lingvistice insuficiente;
• prea puţine informaţii, servicii necorespunzătoare pentru studenţi,
• recunoaşterea limitată a perioadelor de studiu în străinătate şi a calificărilor străine;
• obstacole în materie de imigraţie şi de vize,
• şi nu în ultimul rând cadrul curricular (rigid).
2. Un alt subiect, discutat, care ramîne actual și important pentru statele membre ale Spațiului European al ÎS este asigurarea calităţii
• Ce instrumente practice de politici există sau ar trebui să fie dezvoltate în scopul de a construi şi de a susţine cooperarea între iniţiativele de asigurare a calităţii la nivel global - pentru a facilita proceduri mai eficiente de recunoaştere şi de înţelegere reciprocă a sistemelor de învăţământ?
• Cum ar trebui să fie îmbunătăţită implicarea părţilor interesate pentru a spori eficienţa asigurării calităţii şi cum cooperarea internaţională poate promova acest lucru?
Acestea și multe alte aspecte, care de fapt sunt și preocupările de bază a instituțiilor de învățămînt din RM, au fost discutate în cadrul Forului, subliniindu-se faptul că, în orice circumstanțe, preocuparea pentru calitatea educației, urmează să fie una de bază.
3. Responsabilitatea publică pentru şi a învăţământului superior
Cu referire la acest subiect s-a accentuat că actualmente o relaţie de reciprocitate puternică între sector şi societate, bazat pe responsabilitate şi răspundere reciprocă, devine tot mai critică şi trebuie să fie consolidată.
Responsabilitatea publică pentru şi a învăţământului superior trebuie să reflecte multiplele scopuri ale învăţământului superior în societăţile moderne și destul de complexe. Acestea incluzînd:
• pregătirea pentru piaţa forţei de muncă,
• pregătirea pentru cetăţenia activă în societăţile democratice,
• dezvoltarea personală şi întreţinerea unei baze largi de cunoştinţe avansate;
Responsabilitatea publică pentru învăţământul superior este în primul rând responsabilitatea pentru sistemul de învăţământ superior, precum şi pentru asigurarea instituţiilor de învăţământ superior cu condiţii favorabile pentru desfăşurarea misiunii lor şi a activităţilor. Aceasta ar trebui să ţină cont de principiile de bază ale libertăţii academice şi a autonomiei instituţionale, care sunt caracteristicile cheie ale societăţilor democratice.
Pe de altă parte, Responsabilitatea publică a instituţiilor de învăţământ superior vine a răspunde, utilizînd autonomia ştiinţifică / academică şi de guvernare, nevoilor sociale la nivel local, regional, dar și internațional.
Trebuie consolidat permanent rolul deplin al universităților în cercetare, predare / învăţare, abordând un număr mare de provocări cu care se confruntă umanitatea şi mediul său fizic la nivel local, naţional şi la nivel global.
Învăţământul superior ar trebui să joace un rol-cheie în dezvoltarea a astfel de societăţi în care am dori sa trăim, prin educarea cetăţenilor conştienţi şi gata să se confrunte şi să răspundă provocărilor complexe cu care se confruntă lumea modernă.
4. Contribuţia reformelor din învăţământul superior la îmbunătăţirea procesului de angajare a absolvenţilor
Statele participante la eveniment au constatat că o zonă de preocupare rămâne discrepanţa dintre calificările absolvenţilor şi abilităţile necesare la un moment dat de pe piaţa forţei de muncă într-o societate în schimbare.
Cercetările de ultimă oră a Comisiei Europene indică că lucrătorii cu înaltă calificare suferă mai puţin de la consecinţele crizei economice şi financiare decât muncitorii necalificaţi şi că educaţia poate juca un rol important în combaterea problemelor de angajare precum şi în încetinirea declinului economic.
Participanții la for au subliniat că învăţarea pe tot parcursul vieţii şi mai ales recunoaşterea studiilor anterioare, care pot include, de asemenea, educaţia non-formală şi informală, sunt recunoscute drept strategii de a extinde accesul la învăţământul superior şi de a reduce deficitul de competenţe, prin recunoaşterea competenţelor, care nu au fost luate în considerare anterior în setările formale.
Drept practici bune de urmat au fost menționate:
• sporirea rolului angajatorilor în (re)elaborarea programelor, etc
• rolul participativ acordat studenţilor, de exemplu, în asigurarea externă şi internă a calităţii;
• cooperarea mai strânsă între ambele sectoare, de educaţie şi de afaceri, şi în implicarea mai mare a lumii de afaceri în procesul instructiv.
Este important ca dialogul dintre instituţiile de învăţământ superior şi lumea muncii să se concentreze, de asemenea, pe o viziune pe termen lung de angajare, într-un context în care absolvenţii sunt aşteptaţi să fie capabili să dezvolte şi să schimbe profilurile lor profesionale, mai mult de o dată în timpul vieţii lor active.
Ministerul Educației recomandă întreg mediului academic să ia act de materialele Conferinței de la București, acestea fiind accesibile și pe pagina web a Conferinței. Mai mult ca atît, la discutarea acestora este bine sa fie implicați și studenții, care trebuie să joace un rol activ în luarea deciziilor privind calitatea educației și pregătirii profesionale.
Așteptam reacțiile DVS, propuneri și sugestii privind perfecționarea în continuare a cadrului normativ, politicilor și strategiilor naționale pentru participarea mai activă a sistemului educațional național la edificarea Spațiului European al Învățămîntului Superior.
