Audierile la tema respectivă trec dincolo de relația dintre Guvern și Parlament, fiind o discuție care priveşte întreaga societate. Ce face societatea din Republica Moldova pentru copiii săi?
Prin articolele 141 și 142 ale Codului educației, autorităţile administraţiei publice locale de nivelul II și I au mai multe atribuții privind realizarea conducerii, monitorizării şi evaluării instituțiilor de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal, ai căror fondatori sunt, iar art. 21 al Codului educației spune că autoritățile administrației publice locale au obligaţia de a asigura buna funcționare a acestor instituţii în conformitate cu regulamentele şi standardele în vigoare. Costurile referitoare la alimentație nu sunt parte componentă a formulei de finanțare. Pentru alimentația copiilor autoritățile publice locale primesc fonduri separat. Ministerul Educației urmărește dacă acești bani sunt utilizați de către instituțiile direct subordonate (instituțiile rezidențiale, de subordine republicană și de învățământ secundar profesional) conform destinației.
Încă în prima jumătate a acestui an ministrul educației a dispus întreprinderea mai multor acțiuni referitor la prevenirea și combaterea încălcărilor în instituțiile de învățământ, dar și privind asigurarea alimentației copiilor în școli și grădinițe. De asemenea, conform Dispoziţiei Ministerului Educației din 20 octombrie 2016, organele locale de specialitate în domeniul învățământului au prezentat note informative privind instituționalizarea unui mecanism care să le ofere părinţilor şi elevilor acces la informație despre alimentaţia în școală/grădiniță; colectarea feedback-ului de la elevi, părinţi şi alţi actori privind calitatea alimentaţiei și problemele la acest capitol.
În scopul asigurării unei gestionări eficiente a alocațiilor bugetare în conformitate cu principiile performanței și bunei guvernări, Ministerul Educației, în calitate de autoritate publică centrală, a monitorizat activitatea mai multor instituții din subordine, inclusiv privind alimentarea elevilor. În luna mai 2016, la solicitarea Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a fost evaluată activitatea Școlii Profesionale nr.10, mun. Chișinău, fiind verificat și modul de utilizare a mijloacelor bugetare alocate pentru alimentarea elevilor. Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.266 din 14.03.2006, elevii din unitățile de învățământ secundar profesional sunt asigurați gratuit cu o masă pe zi (prânz) în valoare de 10 lei. Verificările efectuate au arătat că pe parcursul anului 2015 și în primele 4 luni ale anului 2016, din cauza denaturării datelor privind numărul de persoane care urmau să fie asigurate cu prânz, responsabilii din instituție au prejudiciat bugetul de stat cu 107 266,77 lei. Registrele de evidență a numărului de elevi asigurați cu hrană în perioada anului 2014 nu au fost prezentate echipei de control, respectiv nu a fost posibilă verificarea corectitudinii decontării produselor alimentare, efectuată în această perioadă.
Rezultatele unui alt control, la Școala Profesională din or. Ocnița, a arătat lipsa unor produse în sumă de 1,6 mii lei, procurate pentru alimentarea elevilor pe parcursul lunii septembrie-octombrie 2016.
Controlul modului de gestionare a alocațiilor prevăzute pentru alimentarea elevilor la ȘP nr.7 din mun. Chișinău a relevat nerespectarea normei bănești stabilită de cadrul legal. Transmiterea în arendă a cantinei școlii unui agent economic și contractarea serviciilor de alimentație de la acesta a cauzat diminuarea cuantumului pentru prânzul oferit gratuit de către stat elevilor. Deoarece agentul economic a aplicat TVA, copii erau alimentați cu produse în valoare de 8,33 lei, nu de 10 lei, așa cum prevede norma.
Ca urmare a verificărilor, conducătorii instituțiilor, în care s-au depistat nereguli, au fost sancționați disciplinar, iar doi directori au demisionat.
Și în cazul vizat de CNA Ministerul Educației a fost receptiv, efectuând mai multe controale, rezultatele cărora sunt prezentate în acest raport. O remarcă importantă este faptul că Ministerul Educației nu este implicat în vreun fel în procesul de organizare, desfășurare sau monitorizare a licitațiilor publice pentru achiziționarea produselor alimentare sau a altor mărfuri pentru școli și grădinițe. Aceste proceduri de achiziții sunt atribuția exclusivă a autorităților publice locale de nivelul I și II. La momentul actual organele de drept examinează licitațiile desfășurate de către alte entități decât Ministerul Educației. Licitațiile organizate de Minister sau de instituțiile subordonate direct Ministerului Educației nu sunt vizate în vreun fel în investigația invocată.
Reamintim că procesul de alimentare a copiilor şi elevilor se organizează în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, printre care sunt: Hotărârea Guvernului nr. 234 din 25.02.2005 „Cu privire la alimentarea elevilor”; Ordinul Ministrului Educației nr. 759 din 18 august 2016 „Cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituțiile de învățământ”, înregistrat la Ministerul Justiției și coordonat de Ministerul Finanțelor; Recomandările metodice “Privind organizarea alimentației echilibrate în instituțiile pentru copii”, elaborate de Centrul National de Sănătate Publică; alte recomandări și instrucțiuni de profil ale Ministerului Educației.
Normativele financiare stabilite de Ministerul Finanțelor pentru alimentația copiilor în școli și grădinițe – un subiect foarte sensibil, dar esențial în contextul temei puse în discuție.
Pentru alimentarea gratuită a copiilor în grădinițe normativele financiare în anul curent,stabilite de Ministerul Finanțelor, variază de la 6 lei la 18,65 lei, în funcție de programul de activitate al grădiniței. Din aceste sume statul acoperă 2/3, iar 1/3 este achitată de părinți.
Pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din instituțiile de învățământ publice și private, precum și a elevilor claselor V-XII din instituțiile de învățământ din raioanele de est ale Republicii Moldova, subordonate Ministerului Educației, și din raioanele Dubăsari, Căușeni și Anenii Noi amplasate în zona de securitate, norma financiară constituie 7,45 lei.
Pentru alimentarea elevilor din instituțiile de învățământ profesional tehnic norma financiară este de 10 lei.
În ce măsură acești bani permit ca hrana din grădinițe și școli să fie una de cea mai bună calitate, să fie sănătoasă și să corespundă normelor fiziologice?
În pofida situației dificile,Ministerul Educației colectează de 2 ori pe an date despre respectarea normelor financiare și normelor fiziologice de alimentație a copiilor în instituțiile de educație timpurie. În cele 1 453 de instituţii de educaţie timpurie, în anul financiar 2015 au fost alimentați 147 733 de copii cu vârsta 1-6 (7) ani, inclusiv:
- în 1438 de instituții de tip general, au fost alimentați 146 227 copii;
- în 4 instituții de tip sanatorial – 283 copii, toți scutiți de plată.
- 11 instituții speciale – au fost alimentați 1 223 copii, dintre care686 copii au fost scutiți de plată.
În conformitate cu Instrucțiunea cu privire la condițiile și modul de scutire de plată pentru întreținerea în instituțiile de educație preșcolară și în școli de tip internat a copiilor din familii cu mulți copii și cele socialmente vulnerabile, prin deciziile autorităților publice locale au fost scutiți total sau parțial de plata alimentației 5 550 de copii.
Referitor la respectarea normei financiare de alimentare, rapoartele organelor locale de specialitate în domeniul învățământului, care monitorizează situația în teritoriu, arată că suma medie per zi pentru un copil înscris în instituțiile de educație timpurie de tip general este cu circa 2 lei mai mică față de norma stabilită de stat. Adică în loc să fie alimentați cu hrană în valoare de circa 17 lei/zi, copiii sunt alimentați cu hrană în valoare de circa 15 lei/zi (suma medie per copil, calculată pe țară, atestă un nivel de realizare de circa 85,4% din norma financiară).
Doar în municipiul Chișinău și în 8 unități administrativ-teritoriale (Anenii Noi, Briceni, Criuleni, Dubăsari, Basarabeasca, Edineț, Soroca, Taraclia) norma stabilită pentru alimentaţie se utilizează integral.
Cu produse în valoare mai mică decât suma medie pe țară (sub 15,1 lei per copil/zi) sunt alimentați copiii în instituțiile preșcolare din raioanele Orhei (70% din normă), Cahul (76,4%), Nisporeni (70%), Călărași (83%), Hâncești (85%), Telenești (86,2%), Șoldănești și Râșcani (86,9%), Cimișlia (89%). Și în primăvara anului curent, și la începutul noului an școlar Ministerul Educației a atenționat organele locale de specialitate în domeniul învățământului despre necesitatea respectării normei, care și așa nu este prea mare.
În cele 4 instituții sanatoriale (3 – la Chișinău și 1 – la Bălți) norma financiară se respectă strict și chiar se depășește. Toți copiii sunt alimentați gratuit.
Dintre cele 11 instituții de tip special (5 – la Bălți și 6 – la Chișinău) 8 alimentează copiii gratuit sută la sută, iar 3 instituții (din Bălți) asigură alimentația copiilor cu alimente în valoare de 15,45 lei pe zi pentru un copil, contribuția părinților fiind de 5,2 lei pe zi.
Conform informației parvenite de la Ministerul Finanțelor, normele financiare pentru alimentația unui copil/per zi au crescut de la 6 lei în 2004 până la 17,55 lei în 2015 (pentru program de activitate de 12 ore al instituției). Față de acum 10 ani normele aproape s-au triplat, însă între timp a crescut semnificativ și prețul alimentelor, cei 17,55 lei fiind insuficienți pentru a oferi hrană de calitate.
În 2015, pentru alimentaţia copiilor şi elevilor din învățământul general, din bugetul de stat şi din contul bugetelor locale s-au alocat circa 429 mln. lei, cu circa 90 mln. lei mai mult decât în 2012, inclusiv circa 239 mln. lei – pentru alimentaţia copiilor la grădiniţe, circa 13 mln. lei pentru elevii din învățământul primar şi circa 159 mln. lei pentru învățământul gimnazial şi liceal. Deși contribuţia statului pentru alimentaţia copiilor s-a mărit, această creștere s-a datorat numărului mai mare de copii în grădiniţe și apariţiei noilor instituţii de educaţie timpurie.
În 2016 normele financiare pentru alimentația copiilor de la grădiniţe s-au majorat cu doar 75 bani (la program de 10,5-12 ore), pe când prețul de piață al alimentelor s-a ridicat cu mult și continuă să crească. Insuficiența resurselor financiare destinate asigurării alimentației copiilor a fost semnalată de nenumărate ori de Ministerul Educației, dar solicitările noastre au rămas fără răspuns. Totuși, dacă dorim să avem cetățeni sănătoși, apți de muncă, trebuie urgent să întreprindem măsuri și să identificăm resursele necesare. Or, peste câțiva ani statul va cheltui mult mai mult pentru plata îndemnizațiilor cetățenilor bolnavi.
Ministerul Educației colectează de 3 ori pe an date despre respectarea normelor financiare și normelor fiziologice de alimentație a copiilor în instituțiile de învățământ primar. În anul de studii 2016-2017, în lunile septembrie-octombrie din surse bugetare au fost alimentați cu dejunuri calde 136 790 de elevi ai claselor I-IV, ceea ce constituie 100 % din numărul total.
În același timp, în majoritatea raioanelor a fost parțial organizată alimentația elevilor din clasele V-XII, din surse bugetare proprii, identificate de către administrațiile publice locale.
Din numărul total de elevi ai claselor V-XII, din surse bugetare au fost alimentați 23 589 copii (13%) - elevii transportați, cei cu cerințe educaționale speciale sau din familii socialmente vulnerabile.
În primăvara anului curent mai mulți părinți și-au expus nemulțumirile în legătură cu produsele cu care sunt alimentați copiii/elevii. Ministerul Educaţiei a făcut parte din grupul de lucru intersectorial care a elaborat noi meniuri pentru școli și grădinițe. Precum am menționat deja, normele fiziologice/naturale de hrană, stabilite de Ministerul Sănătății, nu se respectă nicăieri.
Analiza principalelor produse consumate de copiii din instituțiile preșcolare arată că în alimentația lor predomină pâinea, pastele, produsele de patiserie și uleiul – toate în proporție de peste 100%, acestea fiind mai ieftine. Mai puțin se procură pește (59,1%), ouă (62,5%), brânză și cașcaval (68,2%), lapte (70,7%), carne (79%), unt (83,8%), legume (85,6%) și fructe proaspete (86,2,9%).
O situație mai bună în vederea respectării normelor fiziologice (peste 90%) se atestă în raioanele Basarabeasca, Briceni, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Rezina, Șoldănești, Taraclia, în mun. Bălți și Chișinău (sectorul Botanica). La valori cuprinse între 80-90% se respectă normele fiziologice în raioanele Anenii Noi, Cimișlia, Dondușeni, Drochia, Edineț, Florești, Fălești, Glodeni, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Strășeni, Ștefan Vodă, Ungheni, UTAG, municipiul Chișinău (sectoarele Buiucani și Ciocana). Totuși, o analiză mai profundă a datelor arată că în unele raioane aceste valori se datorează nu atât alimentației echilibrate, cât valorilor mari la produsele ieftine și calorice (pâine și produse de patiserie, ulei).
Explicația managerilor instituțiilor de educație timpurie este că normele financiare de alimentație stabilite nu acoperă normele fiziologice. Direcția Generală Educație, Tineret, Sport a mun. Chișinău a examinat echivalentul financiar al normelor naturale pentru alimentația unui copil din instituțiile de învățământ preșcolar din sectorul Botanica și a constatat, că alimentația copiilor din creșe (conform normelor naturale/fiziologice) ar fi trebuit să coste 26,90 lei (la prețurile din mai 2016), iar pentru copiii preșcolari – 31,05 lei (comparativ cu 18,65 lei – norma stabilită de Ministerul Finanțelor). Copiii în contact cu tuberculoza ar fi trebuit să se alimenteze de 41,95 lei (comparativ cu 30,00 lei actualmente). Cu părere de rău, diferența dintre valoarea reală a normei și cea alocată de stat este foarte mare.
Cum se elaborează meniurile și cine sunt responsabilii. În baza noilor modele de meniuri pentru școli și grădinițe, conform recomandărilor Ministerului Sănătății, la nivel de instituție meniurile sunt elaborate de asistentul medical, magazinerul și bucătarul-șef și aprobate de director. Însă nu toate instituțiile dispun de specialiști. Din cauza salariilor mici și volumului mare de muncă, în 232 de instituții din republică nu sunt asistente medicale, iar în peste 100 de grădinițe nu sunt bucătari-șefi/bucătari. Managerul sau alt personal din grădiniță este nevoit singur să prepare bucate, cu abateri regulamentare. O altă problemă este că bucătarii nu beneficiază de cursuri de perfecționare pentru a învăța ce și cum să pregătească pentru copiii mici. Bucătarilor nu li se mai atribuie grade de calificare. Ministerul Educației consideră, că prezența unui tehnolog și unui nutriționist în fiecare direcție raională ar îmbunătăți considerabil situația.
În contextul operațiunilor desfășurare de CNA și în temeiul indicației prim-ministrului, prin Circulara din 25.11.2016, Ministerul Educației a solicitat organelor locale de specialitate în domeniul învățământului efectuarea verificărilor, în regim de urgență, a calității și termenului de valabilitate al produselor alimentare la toate școlile și grădinițele din țară.
Ce s-a constatat: autoritățile publice locale, în subordinea cărora sunt instituțiile de educație timpurie, organizează concursul privind asigurarea grădinițelor cu produse alimentare și încheie contracte cu agenții economici în conformitate cu Legea privind achizițiile publice, iar furnizorii livrează produsele alimentare direct instituțiilor. De regulă, se contractează furnizorii care indică cel mai mic un preț la produse, ceea ce nu înseamnă și calitate a alimentelor.
Primăria/Direcția de învățământ constituie comisia de examinare a ofertelor, dar corect ar fi ca directorul instituţiei de învăţământ să fie și el membru al comisiei de selectare a furnizorului de produse alimentare. Însă nu întotdeauna se respectă acest principiu. De obicei, primăria este cea care achiziționează produsele alimentare, iar directorul doar ia cunoștință cu lista de produse.
Odată cu modificarea Legii achizițiilor publice, instituțiile care au trecut la autonomie financiară au posibilitatea să procure produse alimentare direct de la furnizor, prin contracte de valoare mică – până la 100 000 lei - și apelează mai rar la achiziții. Aici decizia privind selectarea agentului economic o ia conducerea instituției.Produsele alterate sau de calitate dubioasă sunt returnate de către instituție. În acest caz, se întocmește un proces verbal al comisiei de triere, se anunță furnizorul și ANSA. Conform informațiilor parvenite din teritoriu, din cauza livrării produselor alterate mai mulți furnizori au fost eliminați din lista potențialilor contractanți.
Bucatele sunt gătite de bucătari-șefi, bucătari, bucătari auxiliari. Menționăm că salariile bucătarilor sunt foarte mici, dar responsabilitatea pe care o au este extrem de mare, creându-se astfel situația de a alege între produsele de cea mai ieftină calitate și sănătatea copiilor. Anume bucătarii sunt cei pedepsiți în primul rând, dacă se atestă cazuri de îmbolnăvire.
Deși verificările efectuate de Ministerul Educației la sfârșitul lunii noiembrie au arătat că în instituțiile de învățământ din majoritatea raioanelor produsele alimentare sunt însoţite de certificate sanitar-veterinare și certificate de conformitate, iar termenul de valabilitate este corespunzător, există multe probleme care nu pot fi trecute cu vederea, precum: echipamentele uzate, inclusiv utilajul frigorific defect, lipsa personalului de specialitate, încăperile nereparate, lipsa ventilației etc.
Unii agenţii economici furnizori nu dispun de transport corespunzător cerinţelor sanitaro-igienice, livrează produse ușor alterabile (lactate, carne, pește) cu termenul de valabilitate la limită sau fără inscripția termenului de valabilitate. S-au semnalat cazuri în care peștele și carnea congelate aveau o cantitate mare de gheață, cutiile cu pește/carne erau deschise, transportate în condiții insalubre. Managerii instituțiilor se plâng că frecvent le sunt furnizate legume și fructe de calitate inferioară, însă ei sunt puși în situația de a le primi, deoarece autoritățile publice locale fac presiuni asupra lor. Uneori le sunt livrate alte produse decât cele indicate pe facturi și în certificatele sanitar-veterinare. Carnea de pasăre și cea de vită este de import, frecvent la prețuri mai mari decât cea de pe piața autohtonă.
Totodată, chiar dacă Ministerul Sănătății a elaborat meniuri-model în conformitate cu normele fiziologice de hrană, ele nu pot fi respectate din cauza normelor bănești mici stabilite de Ministerul Finanțelor. Pentru prepararea hranei conform meniurilor noi este necesară dotarea blocurilor alimentare din instituțiile de educație timpuri/generală cu utilaj tehnologic corespunzător diversificării bucatelor prin coacere, la aburi, fierbere, care este destul de costisitor.
Așadar, asigurarea alimentației copiilor în școli și grădinițe este o problemă complexă, iar pentru soluționarea ei Ministerul Educației înaintează următoarele propuneri:
1. Majorarea sumei alocate pe zi pentru alimentarea unui copil/elev, concomitent cu instituirea mecanismelor eficiente de monitorizare și control;
2. Declanșarea și finanțarea unui program național pentru utilarea și repararea urgentă a blocurilor alimentare din instituțiile de educație timpurie din țară;
3. Perfectarea legislației cu privire la achizițiile publice a produselor alimentare destinate copiilor, punând accent pe calitatea produselor, nu pe cel mai mic preț și dând prioritate produselor autohtone, achiziționate direct de la producătorii din imediata apropiere de localitate, fără intermediari;
4. Verificarea prezenței, pe tot parcursul lanțului de alimentație, a tuturor tipurilor de certificate atunci când sunt achiziționate și livrate produsele alimentare;
5. Supravegherea și certificarea tuturor produselor alimentare destinate copiilor/elevilor de către ANSA precum și intensificarea controalelor din partea ANSA, Agenției Achiziții Publice, Ministerului Sănătății, conform competențelor ce le revin;
6. Mărirea salariilor bucătarilor şi asistentelor medicale din instituţiile de educaţie timpurie;
7. La nivelul unității administrativ-teritoriale, instituirea unui grup din specialiști din domeniul sănătății, educației, securității alimentelor, responsabil pentru asigurarea calității alimentației copiilor; Organizarea cursurilor de formare continuă pentru bucătarii din instituțiile de educație timpurie, cu atestare ulterioară;
8. Elaborarea unor recomandări-cadru/standarde pentru definirea calităţii produselor alimentare admise pentru achiziţii publice în scopul organizării alimentaţiei în instituţiile educaţionale (De exemplu: a se livra produse din carne refrigerată pentru a putea verifica calitatea ei; peștele să fie fără cap, fără oase mărunte, cu masa de 700-800 gr. buc.; găina - 1,200 – 1,600 kg; merele – 100-150gr. buc. etc);
9. Monitorizarea periodică a securităţii produselor şi respectării normelor sanitare privind alimentaţia copiilor în instituţiile educaţionale de învățământ;
10. Majorarea sumei pentru procurarea produselor alimentare la încheierea contractelor de mică valoare;
11. Stimularea producătorilor de legume, fructe, cereale, carne, lactate care să fie interesați să deservească instituțiile de învățământ, iar produse lor să fie controlate pe parcursul întregului proces de creștere, prelucrare și livrare;
12. Examinarea problemei alternativelor privind organizarea alimentației copiilor, inclusiv instituirea serviciilor de catering;
13. Asigurarea centralizat cu produse a instituțiilor de educație timpurie, de la un depozit special supus unui control riguros al calității; Deschiderea la nivel teritorial a unui centru de colectare a produselor alimentare unic pentru toate instituțiile preuniversitare din raion/municipiu, care ar facilita monitorizarea calității produselor alimentare achiziționate;
14. Revizuirea statelor de personal ale instituțiilor de educație timpurie, referitor la asistentele medicale și bucătari; Numărul de personal să se stabilească în funcție de programul de activitate al instituției și numărul de copii;
15. Includerea unei unități de tehnolog pe alimentația copiilor și unei unități de medic nutriționist în statele de personal ale organelor locale de specialitate în domeniul învățământului.
Ministerul Educației nu tolerează nici un fel de încălcări, sesizând de fiecare dată organele de drept, așa precum va proceda și în cazul neregulilor depistate în urma ultimelor verificări. Este regretabil că unii funcționari nu și-au îndeplinit obligațiunile sau chiar au făcut abuz de ele. Ministerul Educației condamnă orice încălcare și consider că persoanele vinovate în dosarul de aranjare a unor licitații privind achiziționarea produselor alimentare pentru scoli și grădinițe trebuie trase la răspundere. În această situație, Ministerul Educației este parte soluției, nu a problemei.
